HitLeap Bot Hack - Cheat Engine

Working HitLeap Bot using Speed hack
This hack will speed up the surfing process on hitleap, so that you will earn 'minutes' UP TO 35X FASTER
Working Hitleap Bot using Speed hack-What you need?

Cheat Engine
FireFox ( Better browser for this hack)
Install the 2 programs above. Working HitLeap Bot using Speed hack-How to setup?

Log in to your HitLeap account.
Click "Traffic Exchange" and start it.
You should see a new window opened by FireFox.
Open CheatEngine.
Click the button on the top left corner of cheatengine




Select the process under "FireFox" and click open.





check the box "Enable speedhack" and set the speed to 30.0 +/- (IDEAL SPEED) Click Apply.




Now, you should see your traffic exchange running 30x faster than usual.

Click Here to Download Cheat Engine

CSAT aprobă intrarea şi staţionarea în România a unor forţe şi mijloace din Armata Canadiană

CSAT a aprobat intrarea şi staţionarea pe teritoriul României a unor forţe şi mijloace din Armata Canadiană "în scopul pregătirii şi desfăşurării unor misiuni ale NATO, la solicitarea părţii române, în contextul evoluţiei situaţiei din regiune", potrivit unui comunicat remis după şedinţa Consiliului

"CSAT a aprobat intrarea şi staţionarea pe teritoriul României a unor forţe şi mijloace din Armata Canadiană în scopul pregătirii şi desfăşurării unor misiuni ale NATO, la solicitarea părţii române, în contextul evoluţiei situaţiei din regiune", se arată în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială.
De asemenea, potrivit sursei citate, la şedinţa de miercuri, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării "a analizat şi posibilele evoluţii îngrijorătoare pentru România, apreciind că riscurile şi ameninţările care derivă din acestea pe termen scurt nu afectează securitatea şi apărarea naţională".
Pe timpul şedinţei CSAT s-au mai abordat şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, se menţionează în comunicat.

Potrivit Legii 291/2007, "înfiinţarea pe teritoriul României a unor comandamente ori baze militare străine sau reprezentanţe militare ale unor organizaţii internaţionale se face cu aprobarea Parlamentului".
Articolul 4 al legii prevede, la alineatul (1), că "intrarea şi staţionarea forţelor armate străine în România sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, potrivit angajamentelor asumate de România prin tratate internaţionale, se aprobă de către Preşedintele României la propunerea prim-ministrului, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Preşedintele României informează Parlamentul despre decizie, în termen de 5 zile de la luarea acesteia, iar dacă Parlamentul este în vacanţă, de la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, dupa caz".
Alineatul (2) stabileşte că "în situaţia în care activităţile prevăzute la alin. (1) nu se execută în baza prevederilor unor tratate internaţionale la care România este parte, Preşedintele României solicită încuviinţarea Parlamentului".
"Guvernul informează preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului despre situaţia forţelor armate străine aflate pe teritoriul României, semestrial sau ori de câte ori este nevoie", menţionează următorul alineat.
De asemenea, la articolul 5 se stabileşte că: "(1) Intrarea şi staţionarea forţelor armate străine în România sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul desfăşurării de operaţiuni, altele decât cele prevăzute la art. 4, se aproba de:
a) ministrul apărării naţionale, la propunerea şefului Statului Major General, pentru forţele armate aparţinând statelor membre NATO şi Uniunii Europene, statelor membre ale Parteneriatului pentru Pace sau statelor cu care România a încheiat acorduri în domeniu, precum şi tranzitul exclusiv al echipamentelor, materialelor şi tehnicii militare; b) Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, pentru alte situaţii decât cele prevazute la lit. a). (2) Minstrul apărării naţionale informează trimestrial Consiliul Suprem de Apărare a Ţării despre aprobările date".

Ponta: Europa spune că nu avem probleme cu carnea de vită. Probabil autorităţile din Rusia greşesc

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, răspunzând unei întrebări, că toată lumea din Europa spune că România nu are nicio problemă legată de carnea de vită şi doar Rusia constată că există o problemă, el conluzionând: "Probabil că cei care greşesc sunt autorităţile din Rusia".

Premierul a participat, miercuri, la şedinţa plenului Camerei în care au fost ratificate acordurile de asociere cu UE ale R. Moldova, Georgiei şi Ucrainei. După eveniment, Ponta a răspuns, pe holul Parlamentului, unor întrebări ale jurnaliştilor.
"A informat şi preşedintele ANSVSA dacă, respectând toate procedurile europene, care sunt foarte stricte, toată lumea din Europa spune că România nu are nicio problemă şi doar Rusia constată că avem o problemă, probabil că cei care greşesc sunt autorităţile din Rusia", a spus Ponta, întrebat despre subiectul legat de interzicerea importurilor de bovine, carne de vită şi produse derivate din România.
Preşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a declarat marţi seară, pentru MEDIAFAX - după ce Rusia a anunţat interzicerea importurilor de carne de vită din România invocând boala vacii nebune - că există o suspiciune de "caz atipic" depistat la o carcasă, nefiind însă cunoscută provenienţa animalului.

"Suntem în anchetă de aproximativ o lună şi jumătate legat de acest caz, însă nu putem vorbi de o evoluţie a acestei boli pe teritoriul României. Dacă la finalul anchetei, ce presupune şi teste în laboratorul de specialitate din Marea Britanie, se confirmă că este vorba despre un caz atipic, acesta nu se ia în considerare şi nu se poate vorbi despre un pericol cu privire la siguranţa alimentară a populaţiei", a spus Mănăstireanu.
România a primit recent din partea Organizaţiei Internaţionale pentru Epizootii (OIE) certificatul prin care i se recunoaşte statutul de ţară cu risc neglijabil pentru "boala vacii nebune".
Pe site-ul destinat alertelor europene în domeniul siguranţei alimentare nu figurează o alertă referitoare la România.
Autoritatea sanitar-veterinară rusă (Roselhoznadzor) a dispus, marţi, interzicerea importurilor de bovine, carne de vită şi produse derivate din România, din cauza "encefalopatiei spongiforme bovine", informează site-ul în limba engleză al agenţiei Itar-Tass.
Potrivit unui comunicat oficial al Roselhoznadzor difuzat marţi, interdicţia vizează de asemenea proteinele procesate de origine animală, alimentele destinate animalelor şi care conţin astfel de proteine, dar şi produsele făcute din resturi provenind din procesarea cărnii de vită.
Ultima interdicţie a Rusiei care viza importurile de vite din cauza encefalopatiei spongiforme bovine a fost impusă acum 30 de ani Marii Britanii. Roselhoznadzor a anulat interdicţia abia în septembrie 2013.

STUDIU: Stresul este la fel de molipsitor ca răceala

   Stresul poate fi transmis de la o persoană la alta, la fel ca o formă de răceală, au descoperit cercetătorii americani, care au observat că acesta poate fi "luat" de la cei din jur, ca o afecţiune contagioasă.

 

O echipă de psihologi de la Universitatea din Saint Louis a încercat să afle în ce măsură oamenii sunt expuşi la "stresul de gradul doi", informează dailymail.co.uk.
În acest sens, cercetătorii au rugat un grup de voluntari să susţină un discurs în public sau să rezolve în minte o problemă de aritmetică în timp ce erau priviţi de alte persoane.
Ulterior, aceştia au măsurat nivelurile de cortizol şi au analizat o enzimă salivară, asociată cu stresul, atât în cazul voluntarilor participanţi la experiment, cât şi în cazul observatorilor.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că reacţia la stres a observatorilor era "proporţională cu aceea a voluntarilor şi nu era influenţată de sex".
Stresul se poate transmite prin intermediul mai multor factori, cum ar fi tonul vocii, expresiile faciale, poziţia corpului şi chiar mirosul persoanei stresate, a constat echipa de psihologi.
"Am demonstrat că stresul se poate lua ca o boală contagioasă de la persoanele vizate de stres la observatori", au explicat cercetătorii.
"Faptul de a descoperi că, în cazul anumitor persoane, apar reacţii de stres doar pentru că acestea privesc alţi oameni în situaţii de stres a fost un lucru surprinzător pentru noi", a declarat Tony Buchanan, profesor asociat la Departamentul de psihologie al Universităţii din Saint Louis.

 

NASA a lansat primul satelit pentru monitorizarea nivelului de CO2 din atmosferă

   NASA a lansat, miercuri dimineaţă, primul său satelit care va măsura nivelul de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă, acesta fiind principalul gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea climatică.

 

Lansarea a avut loc cu o întârziere de 24 de ore. Racheta Delta 2 a companiei United Launch Alliance, care a transportat satelitul OCO-2 (Orbiting Carbon Observatory-2), a fost lansată miercuri, la ora 9.56 GMT, de la baza aeriană din Vandenberg, din statul american California.
Programată iniţial pentru marţi, lansarea a fost anulată în ultimul minut din cauza unei defecţiuni la o valvă din sistemul de scurgere a apei de pe rampa de lansare.
Satelitul s-a desprins de rachetă la o oră de la lansare.

OCO-2 este similar OCO-1, satelitul care a fost distrus în timpul lansării de februarie 2009.
Satelitul se va plasa pe o orbită aflată la 705 kilometri altitudine, iar misiunea sa este prevăzută să dureze cel puţin doi ani.
Satelitul va furniza informaţii despre emisiile de dioxid de carbon naturale şi provocate de activităţile umane, dar şi despre "puţurile de carbon" - oceanele şi pădurile care absorb acest gaz, al cărui nivel în atmosferă este cel mai ridicat în ultimii 800.000 de ani.

 

Preşedintele chinez Xi Jinping, în Coreea de Sud, după noi tiruri de rachetă nord-coreene

   Preşedintele chinez Xi Jinping a sosit joi la Seul într-o vizită de stat de două zile, dominată de problema programului nuclear nord-coreean, în contextul în care în ultimele zile Phenianul a trecut de la proferarea unor ameninţări la tiruri de rachetă şi la oferte de pace, relatează AFP 

În prima vizită pe care o efectuează în Peninsula Coreea, Xi Jinping acordă prioritate Seulului - o premieră pentru un şef de stat chinez în ultimele două decenii -, ceea ce denotă, în opinia unor analişti, iritarea Beijingului faţă de regimul imprevizibil de la Phenian.
Într-o aparentă reacţie de nemulţumire faţă de această vizită, Coreea de Nord a procedat miercuri la tirul a două rachete cu rază scurtă de acţiune, de pe coasta de est. Nordul a efectuat în zilele precedente mai multe salve de tiruri de rachete către Marea Japoniei, condamnate atât de Tokyo, cât şi de Seul.
Însă Phenianul procedează inconsecvent, ca de obicei. Regimul stalinist a adoptat luni un ton mai conciliant, propunând Seulului ca ambele părţi să înceteze provocările verbale şi tirurile, o ofertă catalogată nesinceră de către capitalişti.

După ceremonia de primire, Xi Jinping urmează să fie primit de către preşedinta sud-coreeană Park Geun-hye, cu care va discuta problema programului nuclear nord-coreean, potrivit serviciilor preşedintei.
Deşi China este principalul aliat al Coreei de Nord, Xi Jinping nu s-a întâlnit cu Kim Jong-un de când acesta a preluat puterea, în morţii tatălui său, Kim Jong-il, în decembrie 2011.
Iar relaţiile dintre Beijing şi Phenian s-au tensionat la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013, după efectuarea unor tiruri de rachete cu rază lungă de acţiune şi unui test nuclear de către regimul nord-coreean, în pofida avertismentelor puternicului său vecin.
În schimb, preşedinta sud-coreeană a fost primită cu mare pompă de către omologul ei, la Beijing, în urmă cu un an, la doar câteva luni după ce acesta a preluat funcţia de preşedinte.
O declaraţie comună este aşteptată după întâlnirea celor doi şefi de stat, însă, potrivit unor experţi, Beijingul ar urma să fie reticent în a-şi înăspri retorica faţă de regimul lui Kim Jong-un, bântuit de ideea unui colaps economic al ţării.
"Mai degrabă Xi (Jinping) va păstra probabil linia generală de încurajare a dezarmării nucleare a peninsulei, în loc să învinovăţească în mod direct Nordul", a apreciat Kim Joon-hyung, un profesor de la Handong Global University.
Decizia lui Xi Jinping de a efectua o vizită la Seul este motivată şi economic, Coreea de Sud fiind al patrulea cel mai important partener comercial al Chinei - al cincilea, dacă este luată în calcul şi relaţia Chinei cu Uniunea Europeană (UE).

Rusia AVERTIZEAZĂ românii, turcii şi polonezii cu privire la scutul antirachetă: Vor deveni ostaticii practicilor americane iresponsabile

   Rusia reproşează Statelor Unite că nu au oferit Moscovei un "schimb de informaţii" cu privire la scutul european antirachetă, a declarat un ofcial rus, avertizând popoarele român, turc şi polonez că "vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile", relatează RIA Novostti în pagina online.

"Nimeni din Statele Unite nu a oferit două centre de procesare sau vreun schimb în timp real" de informaţii, a declarat miercuri pentru agenţia rusă de stat Evgheni Lukianov, adjunctul preşedintelui Consiliului de Securitate rus.
El a subliniat că decizia finală de instalare a componentelor sistemului european de apărare antirachetă în România, Turcia şi Polonia le revine acestor state suverane. "Nu suntem mulţumiţi de deciziile acestor ţări, dar este important ca popoarele lor să ştie că vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile", a spus Lukianov, scrie Ria Novosti.
Decizia Statelor Unite de a crea un sistem european de apărare antirachetă constituie o sursă de fricţiuni în relaţiile ruso-americane.

În prezent, americanii au pe teritoriul lor două sisteme strategice de apărare, unul în Alaska şi celălalt în California, şi lucrează la construirea celui de-al treilea în Europa. Rusia deţine doar un sistem similar, amplasat în regiunea Moscovei.
Moscova insistă să primească garanţii cu carcter constrângător în plan juridic prin care să se arate că sistemul european nu este îndreptat împotriva Rusiei, după ce NATO i-a oferit asigurări că nu este cazul. La sfârşitul lui mai, Moscovei i-a fost refuzată participarea la o conferinţă internaţională asupra apărării antirachetă.
Ministerul rus şi-a exprimat îngrijorarea faţă de această abordare, în timp ce lucrările de instalare a elementelor scutului SUA-NATO continuă în Europa, afirmând că acesta ar putea să "încalce echilibrul strategic şi să sublmineze stabilitatea internaţională".
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi, într-un discurs susţinut la o reuniune cu ambasadorii ruşi, că relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia "nu sunt într-o formă bună", în contextul în care Washingtonul nu vine în întâmpinarea încercărilor Moscovei de a "acţiona de pe un picior de egalitate".